Mamutul Banilor: Puterea psihologiei financiare în folosul tău
Scrisă de trei psihologi/consilieri financiari americani de renume, cartea Mamutul Banilor (în original Money Mammoth: Harness the Power of Financial Psychology to Evolve Your Money Mindset, Avoid Extinction, and Crush Your Financial Goals) poate fi o adevărată revelație pentru cei care doresc să își schimbe comportamentele legate de bani, precum și să își controleze impulsurile nesănătoase, care contribuie la risipă, acumularea de datorii și – nu în ultimul rând – la tensiuni în familie.
Din păcate, educația financiară rămâne insuficientă în școli. În multe familii, discuțiile despre bani sunt considerate tabu și ajung să ia forma certurilor la final de lună, când cuplul a rămas fără resurse. Avem prea puțin exercițiul discuțiilor constructive despre bani și despre planificarea lor.
Sună cunoscut? Dacă da, Mamutul Banilor te poate ajuta să înțelegi care sunt credințele tale limitative despre bani, cum te țin pe loc și cum le poți depăși pentru a prospera și chiar pentru a avea mai multă armonie în familie. Dar să începem cu începutul.
Ce treabă au banii cu mamuții?
Cu zeci de mii de ani în urmă, mamuții erau creaturi impunătoare. Din păcate însă, acești uriași au dispărut pentru că nu s-au putut adapta schimbărilor suferite de mediul lor și nu au reușit să scape de triburile de vânători preistorici.
În termenii supraviețuirii financiare, omul secolului 21 trebuie să folosească lecțiile trecutului și să se adapteze schimbărilor rapide care se petrec în jurul său pentru a se bucura de bunăstare. Altfel, îl paște eșecul financiar.
Cum arată prezentul?
Potrivit statisticilor din carte, banii sunt o sursă de stres pentru trei din patru americani. Aproape jumătate din ei nu au deloc economii și 40% din adulții din Statele Unite nu și-ar permite să acopere o cheltuială neprevăzută de 400 de dolari în caz de urgență.
Cred că îți poți imagina că nici în România lucrurile nu stau mai bine. Un studiu recent arată că rutina de economisire lipsește în cazul a 7 din 10 români. O altă cercetare arată că doar 27% din români pun bani deoparte atunci când încasează salariul.
În spatele acestor cifre stau multe explicații, una dintre acestea fiind raportarea incorectă la bani a multora dintre noi. Cum ajungem să ne reconstruim identitatea financiară?
Independent vs. interdependent. Tu unde te încadrezi?
Întreabă-te dacă mediul în care ai crescut a fost unul caracterizat de independență financiară sau de interdependență. Independența în acest caz înseamnă că fiecare individ sau unitate familială din ‘tribul’ tău era responsabil/ă pentru sine. Dacă ai crescut într-un mediu caracterizat de interdependență, poate resursele financiare erau împărțite cu familia extinsă. Poate din acest motiv te simți responsabil/ă față de membri ai familiei care nu o duc la fel de bine ca tine. Mai mult, posibil să realizezi că membrii familiei tale se așteaptă să împarți cu ei ceea ce ai, poate chiar până în punctul în care – dacă nu o faci – sunt dispuși să te excludă din viața lor.
Ești programat să împarți…și să cheltui!
Suntem condiționați de moștenirea noastră genetică să împărțim ce câștigăm cu ceilalți, nu să economisim. Oamenii au trăit multă vreme în triburi în care aceasta era regula. Cei care nu împărțeau riscau chiar să fie alungați din grupul lor, ceea ce putea fi o condamnare la moarte.
Dar mai am o veste proastă: suntem și condiționați să cheltuim. Motivul este același pentru care avem azi o problemă cu obezitatea. Este scris în ADN-ul nostru.
Strămoșii noștri preistorici nu supraviețuiau prea mult dacă erau moderați. Mâncarea era greu de găsit sau de prins. Așa că, atunci când o aveau, mâncau cât de mult puteau. Nu lăsau pentru mai târziu și nu evitau mâncărurile grase sau dulci.
Deși omenirea a evoluat, impulsurile noastre au rămas aceleași. Tindem în continuare să consumăm mai mult decât avem nevoie. Mai mult, azi putem să cumpărăm pe credit și să consumăm mai mult decât avem de fapt.
Mai este ceva: ține cont că multe dintre instituțiile financiare, mecanismele și produsele de credit pe care le avem azi la dispoziție sunt creații recente. Nu te mira că bunicii sau străbunicii nu aveau datorii sau credite. Nici n-ar fi avut de unde să le obțină.
Gândește-te acum la strămoșii tăi: ce moștenire financiară ți-au transmis? Ce credințe despre bani?
Părinții tăi
Ești – într-o bună măsură – rezultatul creșterii primite de la părinții tăi – la fel este și relația ta cu banii. Care a fost relația lor cu banii? Au fost bogați? Săraci? În clasa de mijloc? Au fost mulțumiți de statutul lor social și financiar când erau copii? Se simțeau rușinați de faptul că aveau prea puțini sau – din contra - prea mulți bani față de cei din jurul lor? Istoria familiei tale poate fi neprețuită în a înțelege propria psihologie financiară. Încearcă să afli:
- Cum erau gestionați banii de către părinții lor?
- Ce credințe despre bani le-au fost transmise în familie?
- Care au fost cele mai mari greșeli financiare pe care le-au făcut? Care au fost succesele?
Banii pot ajuta pentru a porni în viață. Dar banii pot face și rău, în cazul în care resursele familiei alimentează comportamente nesănătoase ale copiilor sau le întrețin lipsa motivației.
Atitudini financiare toxice ale părinților față de copii
Există o serie de atitudini și comportamente - de multe ori neintenționate - care pot marca psihologic copiii, pentru că nu au capacitatea să le gestioneze la o vârstă fragedă. Exemple comune pot fi:
- Folosirea copiilor pentru a transmite informații financiare între părinții divorțați sau învinovățirea celuilalt părinte: ‘spune-i mamei tale să îmi plătească datoria aceea’, ‘nu îmi permit să îți pun aparat dentar pentru că tatăl tău nu a plătit pensia alimentară’.
- Împărtășirea stresului financiar cu copiii: nu știu cum vom plăți chiria luna aceasta.
- Îndemnarea copiilor să răspundă la telefoanele creditorilor în locul adulților.
Cum poți distinge între ce este și ce nu este în regulă să le împărtășești copiilor? Un test simplu: dacă situația respectivă îți provoacă emoții negative (teamă, vina sau furie), ar fi mai bine să vorbești despre acest lucru cu un alt adult, nu cu un copil.
Totodată, răspunsurile părinților la întrebările copiilor despre bani sau chiar comentariile făcute în trecere în casă pot avea efecte de durată. Mesajele repetate de tipul ‘nu ne permitem’, ‘nu avem bani’ pot fi internalizate de copil. Ele pot duce, la maturitate, la o viață care se învârtește în jurul banilor sau la o obsesie pentru muncă. În alte cazuri, pot determina oamenii să cheltuie exagerat, tocmai pentru a scăpa de sentimentul de privațiune din copilărie.
Lecția aici este să accepți că poate părinții tăi nu s-au priceput întotdeauna la gestionarea banilor. Nu trebuie să fii foarte dur/ă cu ei: au făcut ce au fost învățați la rândul lor. Copiii tăi vor moșteni, însă, credințele și comportamentele tale despre bani. Vestea bună este că nu este niciodată prea târziu să aduci îmbunătățiri moștenirii pe care le-o vei lăsa.
Ar mai fi un aspect important: studiile arată că, după ce ai ajuns deja la un nivel de confort financiar și ai acoperit toate nevoile importante, nu mai există o corelație între mai mulți bani și fericire. Echilibrul personal poate contribui mai mult la satisfacția vieții decât o poate face averea suplimentară acumulată. În ce măsori echilibrul personal? În timp petrecut cu familia, timp pentru relaxare și hobby-uri și – de ce nu – în căutarea unui sens mai profund al existenței.
Copiii tăi
Sunt atât de multe de spus aici. Crearea percepțiilor și a comportamentelor financiare ale celor mici începe cu ține. Iată câteva aspecte cheie de care să ții cont:
- Copiii vor începe să învețe despre bani cu mult înainte să realizezi tu. Vor fi expuși la bani. De la doi ani sau chiar și mai devreme, vor deveni conștienți de calitățile ‘magice’ ale banilor: de a cumpăra (sau nu) lucruri, de a aduce bucurie sau tristețe.
- Banii de buzunar reprezintă o oportunitate de învățare grozavă. Este important însă cum îi dai. Nu este o idee bună să o faci necondiționat. Leagă primirea banilor de anumite sarcini și de valorile pe care vrei să i le insufli copilului. Îl/o poți învăța, de exemplu, să îi împartă în patru găletușe:
1. Economii – îl/o poți încuraja să strângă bani treptat pentru lucruri mai scumpe. În acest fel poate învață despre amânarea gratificației imediate și despre satisfacția atingerii unui obiectiv de economisire.
2. Găletușa pentru cheltuieli – e important să învețe și să se bucure de resursele financiare. Copilul are libertatea de a cheltui cum dorește banii din această găletușă.
3. Bani de dăruit – copilul are ocazia să învețe că banii pot fi folosiți cu generozitate, pentru cauze nobile, iar tu ai ocazia să îi transmiți valori despre filantropie.
4. Investiții - învață despre obiectivele pe termen lung. Acest fond poate fi alimentat perpetuu pentru a-i oferi în viitor acces la oportunități de educație sau chiar privilegiul de a nu lucra pentru o vreme ca tânăr/ă sau de a călători.
Partenerul/partenera ta
Problemele financiare rămân o sursă de conflict și una din principalele cauze ale divorțurilor.
Autorii cărții îndeamnă cuplurile să abordeze programat și cu calm discuțiile despre bani. La fel ca explozibilii, acestea trebuie manevrate cu grijă. Găseșți în Mamutul Banilor o serie de întrebări și pași care te vor ajuta să porți conversațiile mai dificile cu partenerul/a de viață.
Concluzie: cum rescriem scenariile predefinite despre bani?
Cu toții le avem. Sunt seturi de credințe subconștiente care ne sunt transmise dintr-o generație în alta, învățate în copilărie și care ne guvernează și azi comportamentele financiare. Ele au elemente de adevăr, dar conțin și prejudecăți dăunătoare (exemplu: credința că banii corup vs realitatea că există și oameni bogați care sunt onești și care fac lucruri bune pentru cei din jur).
Autorii cărții au creat un test pe care îl poți face gratuit pentru a afla care este profilul tău psihologic atunci când vine vorba despre bani și care sunt scenariile predefinite pe care le-ai moștenit. Este bine să îți afli profilul pentru a-l putea modela. Transformarea – deși necesită efort – este cu siguranță posibilă și te poate salva de stresul provocat de gestionarea incorectă a banilor.
Ține minte următorii pași pentru o viață mai bună, în care să te raportezi în mod echilibrat la finanțele tale:
- Măsoară-ți sănătatea financiară și lucrează la îmbunătățirea acesteia. Care este avuția ta netă (adică diferența între ce deții și ce datorezi)? Care este fluxul tău de numerar de fapt (ce rămâne după ce scazi cheltuielile din veniturile tale nete)?
- Scapă de dependența de shopping și învață să obții satisfacție din atingerea țintelor tale de economisire.
- Rămâi devotat viziunii tale pentru a ajunge să ai stilul de viață pe care ți-l dorești.
Cine sunt autorii cărții?
Brad Klontz este consilier financiar certificat și psiholog financiar. A scris mai multe cărți despre educație financiară și este membru în Consiliul pentru Bunăstare Financiară al CNBC. A apărut în publicații de prestigiu precum Wall Street Journal, New York Times sau Washington Post.
Edward Horwitz are 35 de ani de experiență în industria financiară și un doctorat de la Kansas State University. A consiliat atât oameni din medii defavorizate, cât și muzicieni din Rock and Roll Hall of Fame și atleți profesioniști din Statele Unite.
Ted Klontz este unul dintre pionierii psihologiei financiare și a scris numeroase cărți pe această temă.
Cei trei sunt și profesori la Universitatea Creighton din Omaha, Nebraska.
